Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
unda
muzica este prea tare și deranjează
nu contează cine cântă
ce cântă
pumnul trece furibund prin peretele de rigips
într-o lume aparte ce nu are habar de nimic
nu-i nici mai bună
nici mai rea
o lume în care luna-mi arde-n spate flacără roșie
neverosimil
se succed imagini străine
umbre și aduceri aminte
dintr-un timp rece
pe jumătate pierdut
sfârtecat fără milă
între nesățioase mandibule perene
sinucigaș înecat într-o mare de tărie
de-un gălbui de-a dreptul fermecător
până la desființare filtrat prin lumină
prin praf fin de stele
arse definitiv dintr-un capriciu
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")