Din gol se naște un plin,
Adâncul înaltul provoacă,
Răul te scapă de chin,
Uitarea în timpuri ne toacă,
Leac se ascunde-n venin,
...acesta e DARUL primit din senin!
Seminţe…
Când te găsești alergând gâfâind pe cărare
Şi viața îți pare o cursă în care
Doar cei mai rapizi ajung și înving,
Oprește-ți avântul spre visul perfid,
Găsește-ți cuvântul și gândul ferit
Ce-ascunde adânc adevărul mărunt
Şi toate le-ascultă, căci toate îți sunt
De mirare...
indefinit
prin zăpada așternută intempestiv peste noapte
sunetul tuturor pașilor posibili
se pierde treptat, difuz
afundat într-un fel de semilichid înghețat
cu nuanțe aproape opace de gri și alb murdar
tânărul zarzăr confuz a înflorit totuși umed și scurt,
aproape de gard
de aceea nimeni nu pare să știe
cum se numește de fapt acest anotimp
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.
Fără concluzii care știi ce sunt... ("E o singură concluzie: totu-i o iluzie!")